Despre

Istoric

Hirlaul a avut un rol deosebit in zbuciumata istorie a Moldovei, rol ce il atesta documentele si evenimentele legate de acest frumos si stravechi plai romanesc.
Aici se afla inca de la 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Musat, mama domnitorului Petru I. Musat; aceasta este prima atestare documentara a Hirlaului. Importanta sa a crescut mult in vremea lui Stefan cel Mare si Sfint, care la 1486 reface din temelii curtea palatului domnesc, iar sase ani mai tirziu, in 1492, ii adauga o adevarata bijuterie arhitectonica – Biserica Sf. Gheorghe – primul monument cu un fastuos decor pictat in exterior pe vremea lui Petru Rares.
La 12 iulie 1499, Stefan incheie tratate de pace cu polonii si le semneaza, alaturi de regele Ioan Albert, la Hirlau, ceea ce dovedeste atit consacrarea victoriilor pe cimpurile de lupta ale marelui voievod, un adevarat triumf diplomatic, cit si dezvoltarea deosebita a tirgului in acea perioada. Ilustrul fiu al lui Stefan, Petru Rares, este proclamat domn de Hirlau de catre Sfatul Tarii Moldovei.
In timpul domniei lui Radu Mihnea, Hirlaul devine chiar oras resedinta domneasca, aici gasindu-si sfirsitul, in ianuarie 1626, insusi domnitorul.
Hirlaul are o istorie zbuciumata, fiind deseori distrus de-a lungul veacurilor, fie de tatari, fie de cazaci, poloni sau alte neamuri. De asemenea, el a fost si centrul unor rascoale si miscari taranesti, cum au fost cele din 1831, 1907.

În anul 1950, urmare a copierii modelului sovietic de administratie, Hîrlaul devine resedinta unui raion cu 18 comune din cadrul regiunii lasi, dar pierde statutul de oras, recapâtându-l în anul 1968, când noua împartire administrativ-teritoriala, mai apropiata de traditii, îl arondeaza la judetul lasi.
Dezvoltarea economica a orasului a permis realizarea sau pastrarea unor obiective de interes turistic. Astfel, printre obiectivele turistice situate pe raza orasului Hirlau sau in imprejurimile sale se pot enumera cele care se leaga in primul rind de prezenta marilor voievozi ai Moldovei pe aceste meleaguri.
Biserica Sf. Dumitru ctitorita de Petru Rares in anul 1542, reprezinta prin imbinarea armonica a stilului bizantin cu cel gotic un alt punct de atractie turistica a localitatii.
Muzeul de istorie si etnografie, adapostit de Casa descendentilor logofatului Tautu, marcheaza principalele monumente din istoria tarii si pastreaza piese si obiecte de patrimoniu descoperite in anul 1600.
In imprejurimile Hirlaului pot fi admirate cetatea geto-dacica de la Catalina-Cotnari (vezi Cotnari), ruinele Castelului de la Ceplenita apartinind cronicarului Grigore Ureche, Schitul Lacuri si Schitul Bals, din comuna Deleni si multe, multe alte obiective interesante


Asezare; vecini:

harta harlau


Orasul Hîrlãu este situat în nord-estul tãrii, la întretãierea paralelei de 47°26′ latitudine nordicã cu meridianul de 26°54′ longitudine esticã. Începând din anul 1968, Hîrlãul face parte din judetul Iasi, ocupând în cadrul acestuia o poziþie nord-vesticã.
Orasul este asezat în aria de contact a Podisului Sucevei (sectorul mai înal cunoscut sub numle de Masivul Dealul Mare-Hîrlãu) cu Câmpia Moldovei.
Vatra orasului s-a dezvoltat în partea de nord a Depresiunii Hîrlãu, pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de confluenta pârâului Nicolina. Dealurile din jur (Dealul Pietrosu-205m, dealul Foisor-320m, dealul Pietrãria-380m, dealul Viilor-186m, dealul lui Vodã-313m, dealul Basaraba-421m, dealul Sângeap-408m) conferã oraºului Hîrlãu valente strategice.

Teritoriul administrativ al orasului se învecineaza la N cu comuna Deleni, la S si SE cu comuna Scobinti, iar la V cu comuna Siretel.

Suprafata administrativã a orasului este de 3511 ha din care 525ha intravilan.

Accesibilitate:

Orasul este strabatut de DE 58, fiind la 28km de orasul Tg. Frumos si 48km de Municipiul Botosani.

Orasul Hîrlau este la capatul liniei ferate Podu Iloaiei-Hîrlau. (41km).

Retea hidrografica:

Teritoriul orasului Hîrlau este strabatut de raul Bahlui. In amonte este contruit un baraj de acumulare, lacul constituind una dintre sursele de alimentare cu apa potabila a orasului.

Populatia; resurse umane si piata fortei de muna:

Populatia totala în anul 2004 era de 11.756 locuitori din care 5923 femei.

Numarul de gospodarii – 3178, din care 1616 la bloc cu 3160 persoane, restul la case.

Nationalitatea: 10864 romani; 684 romi; 211 alte nationalitati;

Grupe de varsta:

•  0-14 ani – 2850 persoane

•  15-65 ani – 7826 persoane

•  Peste 65 ani – 979 persoane

Populatie activa: 4335 din care agricultura 838; industrie 1220, constructii 228, comert 366, sanatate 414, învatamant 272, altte activitati 745

  grafice-pop

Agenti economici la data de 31.12.2006: 150 cu un numar mediu de salariati de 1541, din care:

•  10 pe domeniul agricultura, piscicultura, silvicultura

•  16 industrie usoara (imbracaminte, incaltaminte, mobilier, tamplarie)

•  14 unitati de desfacere a produselor engross

•  72 unitati comert cu amanuntul

•  15 baruri

•  13 taxi

•  10 alte servicii

Institutii plublice :

•  2 scoli generale : Scoala Generala „Petru Rares” Hîrlau si Scoala Generala cu clasela I-VIII, Pîrcovaci
•  Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” 
•  Liceul Tehnologic 
•  3 gradinite

•  Judecatorie

•  Parchet

•  Trezorerie

•  Administratia finantelor publice

•  Primaria orasului

•  Spitalul orasenesc

•  Policlinica cu cabinete medicale individuale sector public si privat

•  Dispensar satesc Pîrcovaci

•  Centrul de Ingrijire si Asistenta Hîrlau

•  Centre de asistenta sociala:4: Centru de Zi pentru Batrani, Centrul de Reinsertie Sociala (CRIS), Centrul REVIS , Centrul de tip HOSPICE

•  Farmacii: 3

Începând din anul 1968, prin reforma administrativ teritoriala, orasul Hîrlãu face parte din judetul Iasi, ocupând în cadrul acestuia o pozitie nord-vesticã.

 

 

MONUMENTE ISTORICE

 

Muzeul de Istorie al Orasului Harlau ( Muzeul Viei si Vinului)

muzeul vinului harlau_1

Logofat Tautu nr. 7
Harlau , jud. Iasi
tel. 0232 20866

Muzeul de istorie, infiintat in 1985, este reorganizat in 1990 cu doua expozitii permanente: una de istorie si una de etnografie. Muzeul a fost infiintat si organizat sub directa indrumare a specialistilor din cadrul Complexului National Muzeal Moldova din Iasi si a Oficiului judetean Iasi pentru patrimoniul cultural national. Cladirea muzeului este monument istoric (dateaza de la sfarsitul secolului al XVII-lea) si a apartinut unuia din descendentii logofatului Ioan Tautu. Sunt expuse vase, unelte si idoli apartinand culturii Cucuteni, ceramica dacica, cahle, inele, cercei descoperite la Curtea Domneasca de la Harlau, arme si medalii militare din secolul al XIX-lea, medalii comemorative, monede dacice, romane, medievale (monede de la Matei Corvin, tezaurul din secolele XVII – XVIII descoperit la Harlau), obiecte etnografice care ilustreaza ocupatiile si mestesugurile populatiei din zona (scoarte, covoare, costume, unelte pentru viticultura, albinarit, uz casnic, ceramica neagra).

Cu prilejul inaugurarii, în fata cladirii muzeului, a fost dezvelit un bust de bronz al domnitorului Petru Rares (1527-1538, 1541-1546), ilustru fiu al Harlaului.

Curtea Domneasca din Hîrlau.

Curtea_domnească_din_Hârlău4

Curtea Domneasca a constituit nucleul în preajma caruia s-a dezvoltat vatra targului. Aici au rezidat domnitorii Stefan cel Mare, Stefanita, Petru Rares, Stefan Lacusta, Alexandru Lapusneanu, Radu Mihnea. A fost locul unde s-au petrecut evenimente importanta: consacrarea unor domnitori, încheierea unor tratate, sarbatorirea victoriilor. Curtea are forma rectangulara si o suprafata de 1 ha. Cercetarile arheologice au pus în evidenta o continuitate de locuire înca din epoca bronzului. Cu toate vicisitudinile timpului Curtea Domneasca din Hîrlau este cea mai bine conservata din Moldova.

BISERICA SFANTUL GHEORGHE

biserica_sfantu_gheorghe_harlau_1

Situata în imediata vecinatate a Curtilor Domnesti reprezinta unul din cele mai reusite monumente ale epocii Stefan cel Mare. Se afla pe lista monumentelor istorice.Confom datelor din pisania bisericii rezulta ca biserica Sf. Gheorghe a fost construita în mai putin de 5 luni, în anul 1492. In timpul lui Petru Rares a fost pictata, fiind cea mai veche biserica din Moldova care a avut pictura exterioara care însa s-a deteriorat, fiind în anul 1791 tencuita si zugravita.

Biserica Sfantul Dumitru

Biserica_Sf._Dumitru_din_Harlau9

Dupa informatia transmisa de Grigore Ureche, biserica apartine perioadei de domnie a lui Petru Rares, care pretuind mult Hîrlaul, a înaltat biserica cu hramul Sf. Dumitru între anii 1530-1532, fiind restaurata în anul 1779 de catre spatarul Iordache. Se poate observa cu usurinta influenta bisericii Sf. Gheorghe, atat în plan cat si în dimensiuni.

Biserica Sf. Neculai

padure-harlau-005

Este situata în cartierul Munteni, cartier înfiripat la sfarsitul secolului al XVIII-lea de catre populatia venita din Bucovina, dupa rapirea acesteia de catre austrieci. A fost construita la staruinta parintelui Gavril, bucovinean de origine, si sfintita în anul 1797.

Spitalul vechi

53d3fcb8

Este una din cele mai vechi institutii sanitare din Moldova.Constructia a fost începuta în anul 1854 fiind terminata în 1858. Epigrafia indica ctitorul si data zidirii : „Anul 1858, iulia 08, Pulcheria Ghica”. De forma dreptunghiulara este construita din piatra si caramida avand ziduri foarte vechi. In prezent este înconjurat de pavilioane construite ulterior si care adapostesc aceeasi functiune.

 

Primaria Orasului Hîrlau

primaria-harlau

Acest imobil adaposteste din anul 1857 primaria orasului, fiind renovata în cateva randuri (1914, 1965, 1998-2000). Anterior a adapostit Scoala primara de baieti.

Scoala Generala Hîrlau

poza2

Situata pe Strada Stefan cel Mare cladirea veche a Scolii Generale „Petru Rares” se regaseste pe lista monumentelor istorice. Din anul 1856 aici a functionat Scoala primara de fete, cladirea avand doar doua sali de clasa si o cancelarie. In 1988, 1927, 1969 cladirea se extinde succesiv. A adapostit pe rand gimnaziul mixt (1949-1953), liceul (1953-1959), scoala primara mixta (1959-1969) iar din 1969 devine scoala generala cu ciclu primar si gimnazial.